Perioade

Well, i'm back around here. Am de gand sa fac o postare cat mai lunga insa nu sunt sigur de ce va iesi din mainile mele de data asta... Oricum ideea e ca trec prin o anumita perioada care cred ca e adevarata mea maturizare, perioadele din viata mea au venit toate cu intarziere, sau cred ca intr-un fel mintea mea a vrut sa le intarzie pentru ca imi oferi mai mult timp sa ma bucur de perioadele astea... A fost un fel de mecanism de fericire care se auto declansa atunci cand trebuia, dar de fiecare data intervenea ceva care ma dadea cu capul de asfalt, care imi ineca sperante in lacrimi, care imi stingea micul foc ce ardea in mine cu un vant rece si pustiu. Si asa mi-am prelungit eu copilaria pana pe la 15 ani... Adolescenta pana pe la 19 ani aproape 20 se pare. Am fost dispus sa ma prostesc, sa fiu imatur, sa nu ascult pe nimeni, sa chiulesc, sa fac tot felul de tampenii tocmai pentru a anula cresterea asta a mea. Si am facut asta in toate capitolele vietii mele: cu prietenii, care in afara de Cosmin si Iuli au inceput sa fie putini spre nici-unul aproape de mine si am ramas cu ei doar pentru ca Iuli e colegul meu de camin si imprejurarile au facut sa fie mai aproapiat de mine si Cosmin e din copilarie o persoana foarte apropiata mie cu care impartasesc multe lucruri... In rest, am prieteni care nu pot fi aici si doare pentru ca numai eu stiu cat de singur ma simt de multe ori, numai eu stiu cate nopti nedormite am si cate lacrimi varsate din motive stupide, pentru ca asa am fost mereu, un sentimentalist prost; cu liceul, scoala sau facultatea am invatat sa nu mai imi pese de ore, de cursuri eram prea ocupat sa dau atentie altor lucruri si poate am ratat lucruri frumoase care se petreceau acolo, multi regreta ca nu si-au petrecut liceul ca mine chiulind si petrecand pe unde apuca, dormind diminetile cand nu aveam chef de ore insa eu stiu ca undeva in adancul meu ma doare faptul ca nu am avut motivatia necesara de a invata ceva, de a participa la ore sau de a 2 lei pe orice imi spuneau ai mei legat de liceu, am preferat sa fiu "rebel"; in dragoste, in special aici cred ca am gresit cel mai mult, si doare sa realizez asta dar poate ca atunci cand am inceput sa am relatii eram fericit, intr-un mod stupid si nepasator, eram chiar fericit si stiu ca de obicei sunt primul care ii critica pe "douchebags" ca ei nu au sentimente pentru prietena lor si ca ei nu o iubesc sau pretuiesc atat cat merita ea insa daca stau sa ma gandesc bine realizez ca ei sunt cei fericiti in relatii de obicei si genul asta de relatii tin cel mai mult, relatii cu minciuni, cu imperfectiuni, genul de relatii in care te intrebi cum de inca mai sunt impreuna la modul in care se poarta si asta din simplul motiv ca el, asa un ticalos cum e, e fericit ca e a lui ca altii tanjesc dupa ea, nu e genul gelos sa se agite prea tare sa ii pese ca altii se dau la ea, insa e fericit ca o are pentru el si ca stie ca ea nu pleaca nicaieri si ea e fericita pentru ca il iubeste si traieste cu impresia ca si el o iubeste bucurandu-se la orice gest care mie mi s-ar parea penibil sau chiar patetic deci adevarul e ca nu e atat de rau sa fii ca ei, cel putin ei se bucura de imperfectiunea relatiei lor fara sa le pese, fara sa se implice. Asa eram si eu odata, si stiu cum e sentimentul, dar acum 5 ani am cunoscut o fata care mi-a dereglat putin sistemul fara sa realizez asta pe moment, insa ea mi-a aratat intr-un timp foarte scurt cum e sa te simti in largul tau cu o fata, cum sa te porti cu ea si cat de frumos e sa fii langa ea, dupa ce ne-am despartit nu s-a schimbat nimic in mine, in comportamentul meu am continuat sa fiu acelasi nesimtit, caruia nu ii pasa mult de prietena lui insa stia sa poarte cu ea in asa fel incat sa ii arate ca ea conteaza, si au venit una, doua, trei prietene si totul mergea "normal" pentru mine. Pana acum 3 ani s-a produs intreaga dereglare de sistem adevarata, micul foc care incepuse in urma cu 2 ani a luat amploare, s-a aprins ca un foc de tabara in interiorul meu si a fost frumos... A ramas ceva frumos in urma, acum 3 ani fata aceea mi-a demonstrat in felul ei imperfect, arogant dar plin de momente dragute ca e frumos sa te indragostesti si sa dai totul pentru persoana iubita, datorita ei m-am schimbat enorm si poate ca am suferit mult dupa ea insa a fost persoana care mi-a aratat ca dragostea e ceva ce vine si pleaca, pentru ca e doar o perioada si ca nu asta tine relatia impreuna intotdeauna... Ca depinde de persoanele care sunt in ea... Ce fel de persoane sunt si ele si cat de mult isi doresc amandoua relatia asta in mod egal... Si tinand cont ca ultimele mele relatii mi-au demonstrat acest lucru mai mi-au demonstrat ceva... Ca dragostea nu o poti face... Ea fie exista fie nu, nu apare maine sau mai tarziu, ca atunci ca simti ca e persoana potrivita o simti si atat, cand vine altcineva si simti acelasi lucru iti dai seama singur ca aia nu a fost dragoste adevarata ci doar a fost un "bun" pe care l-ai dorit pe moment si pe care l-ai inlocuit cu alt "bun" care ti-a iesit in cale...
Trecand peste asta, e timpul sa ma schimb, sa invat sa fiu iarasi nepasator, sa nu mai pun atat de mult suflet in ceea ce fac si sa invat sa nu mai aleg cu inima, sa imi folosesc mai intai creierul si sa nu imi mai arunc inima la pescuit de pesti din mare si primul care musca din ea pentru ca "ii e foame" sa aleaga cu ea pana gaseste altceva de mancat... Asta e cam prioritatea in dragoste, in rest, am inceput sa invat sa am grija de mine si sa imi fac prieteni noi, nu imi place nici mie sa o iau de la capat dar e ceva ce trebuie facut... Intr-un fel cred ca am obosit sa vad cupluri fericite, sa vad persoane care sunt impreuna de ani desi nu le-as da mai mult de cateva saptamani, care se inteleg desi au avut zeci de certuri sau probleme... Am obosit sa vad cupluri fericite si eu sa ma lupt sa fac sa fie totul bine si fericit... Asa ca doar voi sta linistit si voi astepta... Pana va veni si cea pentru mine, cea care sa faca sa fie totul bine, fericit, care indiferent de ce se va intampla va fi mereu acolo sa imi spuna ca ma iubeste si stie ca si eu as face la fel pentru ea...