Back in time ?

Tot ce pot spune e ca in ultima luna jumatate lucrurile din viata mea au luat o intorsatura ciudata... De parca am dat rewind deodata... Si totul s-a intors la cum era acum mult timp... Si daca la inceput eram in dubii daca oare o sa fie mai bine sau o sa fie mai rau decat pana in clipa respectiva... Acum pot spune ca e mai bine, si e mai bine pentru ca nu am de ce sa ma plang.. Desi probleme sunt destule acasa, poate mai multe decat erau inainte, certuri ca de fiecare data poate acum sunt doar mai intense... Dar per total e mult mai bine.

Si ma bucur ca te-ai intors in viata mea Diana, pentru ca intr-un fel inca aveam nevoie de tine si inca am. Ca esti diferita... In foarte multe moduri, de alte persoane pe care le-am cunoscut in viata mea si cu care poate imi permit sau nu sa te compar. Insa ma bucur ca esti aici, ca te certi cu mine, ca ma asculti, ca tipi la mine, ca te superi atunci cand fac ceva ce nu iti convine desi stii ca asa sunt eu, plin de defecte... Totusi ai fost dispusa sa faci atatea pentru mine, sa ma asculti de o gramada de ori si desi de multe ori sunt cam idiot si vad doar ce am facut eu pentru tine, stiu ca te vei revansa si ca vei face tu poate si mai multe pentru mine si deja ai inceput sa muncesti mult pentru asta si inteleg ca nu te poti schimba intr-o clipita dar incerci din rasputeri sa o faci si incerci si mai mult sa ma faci pe mine fericit, si conteaza mult asta. Si stiu ca si daca o sa fie greu eu o sa incerc incontinuare sa te tin langa mine, pentru ca pana la urma am avut o perioada mare de timp in care mi te-am dorit inapoi... Indiferent de ce s-a intamplat in perioada aia cat nu te-am avut, indiferent de ce am zis amandoi, mai important e ce se intampla acum. In prezent.

Si imi pare rau pentru toate reprosurile si certurile care le-am inceput din cauza asta si imi pare si mai rau ca poate nu sunt asa cum te asteptai si ca poate m-am mai schimbat in rau si nu stiu ce sa mai fac sa fiu cat mai bun pentru tine... Dar stiu ca inca te iubesc ca altfel dupa cate s-au intamplat nici macar nu as fi luat in considerare sa mai vorbim dar sa fiu impreuna cu tine...

I love you baka... And i'm sorry for everything bad i've done...

Doua luni si o zi...

Cam atat a trecut de cand am postat ultima oara aici.. Si ca sa fiu sincer nici nu am mai vrut sa postez decat acum o saptamana, cand eram in pat si facusem o postare intreaga in mintea mea dar m-am gandit ca nu se merita sa o mai si scriu... Asa ca uite azi ma apuc sa scriu si eu putin, mai ales din cauza starii de rahat pe care o am atat fizic cat si psihic... Chiar am o dispozitie de rahat si toate evenimentele din ultima vreme au contribuit la a o face si mai naspa... Ca atunci cand totul merge prost, va merge si mai prost... Si sunt chiar satul sa mearga asa... Sunt satul de viata mea care vezi Doamne ar fi atat de buna... Si ca multi ar vrea sa o aibe... Ei bine o pot avea si se pot spala cu ea pe cap in momente din astea de cacat... De ar fi momente doar... In zile din astea de cacat sau chiar in perioade... Chiar sunt satul... Si deja mi-e scarba si de mine si de postarea asta si numai am nici un chef sa o termin... Multumesc la toata lumea care m-a adus in starea asta si sper sa se duca dracu...

O data pe luna

Postare noua plina de... gol, spatii si cuvinte imprastiate aici doar pentru ca nu mai am inspiratie sa postez nimic.  Ma uitam anul trecut umpleam pagini intregi, reuseam sa leg ceva cateva idei sau reuseam sa vin mai des cu o prostie care sa o postez aici dar acum intru aici doar sa verific alte bloguri si sa ma uit prin postarile vechi uneori. Acum pur si simplu nu mai am inspiratie... Nu mai am chef... De nimic decat sa tolanesc, sa repet o rutina zilnica si patetica si nici macar sa imi plang de mila nu mai ma obosesc sunt mai degraba impacat cu ceea ce sunt. Reprosuri vor veni mereu din diferite directii indiferent de ce decizii voi lua, regretele vor ramane mereu pentru ceea ce am facut sau ceea ce voi face doar ca eu voi ramane acelasi cu toate defectele mele cu toate starile mele si toate nebuniile mele spontane. Acum pot fi fericit si nebun iar peste cateva minute pot trece pe modul melancolic si care vrea sa fie singur dar nimeni nu ii da pace pentru ca are nevoie la ceva de el. Asta e una din chestiile triste la mine, ca multi au nevoie de mine si pe multi reusesc sa ii ascult, sa ii inteleg si uneori chiar sa ii ajut dar cu mine nu reuseste nimeni asta. Sa ma inteleaga fara sa ma judece, sa ma asculte fara sa imi reproseze... E greu dar m-am obisnuit si ma simt bine ca ajut pe cineva e.. Bine... Sa stiu ca intr-o zi poate se va gandi la mine si isi va pune un zambet pe fata spunandu-si "Avea dreptate" sau "Asa a zis si el" sau in orice alt mod isi care isi va aminti ca l-am ajutat... Si daca m-am inselat si a iesit bine pentru ei cu atat mai mult... Ma bucur ca mai bine m-am inselat eu si ca au fost ei fericiti dar ma rog, astea-s doar detalii despre problemele mele existentiale si mentalitatea mea idioata. Cum ii spuneam Adei odata "Sunt o specie pe cale de disparitie dar intr-o buna zi o sa ma ucida sistemul si pe mine". Imi place de multe ori sa traiesc in trecut sau in viitor si uit de prezent, uit de ceea ce am de facut acum si d-aia de multe ori sunt paralel cu situatiile si ma trezesc in cine stie ce incurcatura dar ma descurc, m-am obisnuit deja sa fiu pe cont propriu si nu imi mai place sa apelez la cineva. Oricum, fara nici o alta intindere vreau doar sa spun ca imi pare rau ca nu mai postez aici nimic si ca desi am incercat sa remediez asta nu pot... Pur si simplu e o gaura uriasa acolo care nu se umple cu nimic decat  dispret.. Pentru mine, pentru altii... Dar ma rog, ajunge, vacanta de vara placuta la toata lumea.

Inceput de mai (bine).

Am inceput sa postez tot mai rar pe blog, si abia acum observ ca ultimele luni au constat in o postare pe luna... Probabil pentru ca am trecut pe un mod banal/nefericit de a folosi aerul, adica il irosesc pentru nimic. A inceput si luna mai si in sfarsit simt si eu ca venit primavara... Atata afara cat si in inauntru, intauntrul meu. Atat de gol si rece ca si iarna de pe acum si acum a venit primavara nu asa brusc, ca afara, o primavara mai plapanda si mai inceata care ma incalzeste usor dimineata, care ma scalda cu soare la pranz si seara imi aminteste cat de rece a fost iarna de pana acum. In rest... toate sunt ok, pacat ca nu stiu ce sa scriu... A devenit o obisnuita sa vreau sa adaug niste randuri aici si sa plec de la nimic. Ma simt atat de frustat si gol pe dinauntru acum... Vreau sa iasa ceva bun si nu iese nimic decat nervi, nervi si iar nervi. Am inceput sa fiu si eu plin de stari din astea de fata la ciclu... Acum sunt happy peste 2 minute am nervi. Se apropie si sesiunea de examene pentru care nu am de gand sa invat nimic ca de obicei.. Si apoi vine "multa asteptata" vara. Sunt curios ce o sa fac vara asta... Vara trecuta aveam planuri, aveam bac-ul pe cap, simteam cum se strange usor streangul in jurul meu si speram la mai bine... Multe sau schimbat de atunci poate nu toate asa cum voiam eu, poate unele nici nu voiam sa se schimbe dar asa a fost sa fie, se presupune spre binele meu. E 4 dimineata si oricat as vrea eu sa ma chinui sa scriu ceva creierasul meu de soarice de casa nu poate procesa mai mult din cauza lipsei de somn.

Sper sa revin pe aici cu o postare ca de fiecare data si poate chiar cu una mai lunga.

My birthday.

A fost ziua mea si cam atat. Nu stiu, voiam sa fac o postare mai concisa, cat mai scurta, sa simt ca am dat si pe aici odata ce a trecut si ziua asta atat de neimportanta incat majoritatea prietenilor mei nici nu si-au amintit ca traiesc. Oricum nu ma deranjeaza, m-a cautat cine ma si asteptam sa ma caute. Am primit o gramada de cadouri de ziua mea si am sarbatorit-o asa de fericit inca nu pot sa cred cat de repede a trecut. Long story short, singura care mi-a facut un cadou de ziua mea a fost Sorina care mi-a luat un borcan de Nutella si cam atat, ai mei nu ma asteptam sa imi ia nimic pentru ca nu au mai facut asta de peste 5 ani de zile, singura chestie de apreciat anul asta a fost ca tata m-a sunat la 7 sa imi zica "La multi ani" tinand cont ca anul trecut ai mei aproape ca uitasera ca e ziua mea, si-au amintit amandoi seara pe la 9. Per total nu a fost nimic special, pentru ca nu e nimic special la faptul ca am mai imbatranit cu inca un an... A fost frumos sa petrec cand eram mai mic, eram mai fericit si fara griji. Acum e doar o zi banala de care nu imi mai pasa de mult, cum nu imi pasa de majoritatea zilelor care trec. Am inceput sa frecventez facultatea, lucru pe care nu multi il stiu dar nu il mai facusem de mult deoarece ma duceam o zi pe saptamana si cam atat. Nu s-a schimbat nimic la 20 de ani, eu tot la fel de temebel si dus cu capul am ramas si de cateva zile ma ucide maseaua asta, nu pot nici apa rece sa beau. Sa vedem ce fac in vacanta asta de paste, bautura si maneleee...
Atat pentru azi, poate revin alta data cu o postare.

Flames in dusk.

Planuiam sa fac o postare de ceva vreme si nu stiu ce ma tot oprea sa o fac, ideea e ca nu am uitat de blogul asta si inca il pretuiesc mult, e doar o parte din mine care ma ajuta sa vad prin ce am trecut, care imi reaminteste cat de la pamant am fost uneori si cat de fericit am fost in alte dati, poate prin minciuni dar am fost fericit si atunci cand trag linia asta conta, ca eram fericit atunci.

Well i'm a total mess. 

Nu prea pot scrie prea multe desi idei sunt doar ca de data asta sunt mult prea impanzit de... Nu stiu... Iluzii si sperante desarte ca sa mai pot spune mare lucru aici. Am inceput sa reintru in ritmul de "normal" pe care il pierdusem acum cateva luni de zile bune, de fapt cred ca acum 3 ani sau cam atat... Mi-am amintit cate alte greseli am facut, cat bine am facut pentru unii si cat de mult rau le-am cauzat altora poate nu intentionat ci din dorinta de a le fi bine. Nu sunt genul de persoana de care sa te agati, nu acum cel putin. Poate am fost odata, in trecut insa acum nu mai e acelasi "eu". Am invatat ca totul merge inainte, ceea ce spun ce fac sunt lucruri iremediabile si ca la sfarsitul zilei nu e capat de viata, ci doar o noua cale pe care mi-o deschid si desi nu intotdeauna e cea buna e o cale pe care trebuie sa pasesc. Nu fac nimic toata ziua dar lucrurile se schimba in jurul meu si in mine. Revenind la ritmul de acum 3 ani, imi amintesc ca a fost o perioada in care am fost la fel de la pamant ca si pana acum si ca o singura persoana mi-a fost alaturi tot timpul atunci asa cum imi e si acum. Varul meu Cosmin e singura persoana care ma intelege mereu si care stiu ca e acolo pentru mine orice s-ar intampla, multi prieteni vin si pleaca sau ca pentru multi dintre asa zisii mei prieteni sunt bun decat cand sunt folositor.Dar el m-a ascultat mereu si atunci cand am fost jos m-a incurajat atat cat a putut si a incercat mereu sa ma sustina in ce rahaturi am facut. Dar de postarea asta nu m-am apucat din cauza lui ci din cauza unei alte persoane care a insemnat si ea mult acum 3 ani... Nu e ea poate cea mai perfecta fata, nu arata senzational dar are un suflet asa de frumos... Si desi a trecut atat de mult timp de cand nu mai sunt cu ea inca mai am regrete pentru modul in care i-am frant inima pentru ca ea a fost persoana care m-a ridicat de jos si m-a tinut in bratele ei... Care mi-a aratat ca pot zambi in fiecare zi stiind ca ea e acolo gandindu-se la mine si iubindu-ma enorm de mult, cum poate nimeni nu a mai facut-o. Nu sunt multe de zis de ea, nu pot spune multe de ea desi o cunosc atat de bine e atat de firava incat uneori imi e frica, ca o sa pateasca ceva mult mai rau decat toate cele care i sa intampla deja... Si intr-un fel ma gandesc de multe ori ca poate ea trece prin mult mai rau decat trec eu si asta imi mai ridica moralul putin... Imi pare rau doar ca nu am putut sa o rasplatesc pentru tot ce a facut pentru mine asa cum merita... Imi pare foarte rau....

Perioade

Well, i'm back around here. Am de gand sa fac o postare cat mai lunga insa nu sunt sigur de ce va iesi din mainile mele de data asta... Oricum ideea e ca trec prin o anumita perioada care cred ca e adevarata mea maturizare, perioadele din viata mea au venit toate cu intarziere, sau cred ca intr-un fel mintea mea a vrut sa le intarzie pentru ca imi oferi mai mult timp sa ma bucur de perioadele astea... A fost un fel de mecanism de fericire care se auto declansa atunci cand trebuia, dar de fiecare data intervenea ceva care ma dadea cu capul de asfalt, care imi ineca sperante in lacrimi, care imi stingea micul foc ce ardea in mine cu un vant rece si pustiu. Si asa mi-am prelungit eu copilaria pana pe la 15 ani... Adolescenta pana pe la 19 ani aproape 20 se pare. Am fost dispus sa ma prostesc, sa fiu imatur, sa nu ascult pe nimeni, sa chiulesc, sa fac tot felul de tampenii tocmai pentru a anula cresterea asta a mea. Si am facut asta in toate capitolele vietii mele: cu prietenii, care in afara de Cosmin si Iuli au inceput sa fie putini spre nici-unul aproape de mine si am ramas cu ei doar pentru ca Iuli e colegul meu de camin si imprejurarile au facut sa fie mai aproapiat de mine si Cosmin e din copilarie o persoana foarte apropiata mie cu care impartasesc multe lucruri... In rest, am prieteni care nu pot fi aici si doare pentru ca numai eu stiu cat de singur ma simt de multe ori, numai eu stiu cate nopti nedormite am si cate lacrimi varsate din motive stupide, pentru ca asa am fost mereu, un sentimentalist prost; cu liceul, scoala sau facultatea am invatat sa nu mai imi pese de ore, de cursuri eram prea ocupat sa dau atentie altor lucruri si poate am ratat lucruri frumoase care se petreceau acolo, multi regreta ca nu si-au petrecut liceul ca mine chiulind si petrecand pe unde apuca, dormind diminetile cand nu aveam chef de ore insa eu stiu ca undeva in adancul meu ma doare faptul ca nu am avut motivatia necesara de a invata ceva, de a participa la ore sau de a 2 lei pe orice imi spuneau ai mei legat de liceu, am preferat sa fiu "rebel"; in dragoste, in special aici cred ca am gresit cel mai mult, si doare sa realizez asta dar poate ca atunci cand am inceput sa am relatii eram fericit, intr-un mod stupid si nepasator, eram chiar fericit si stiu ca de obicei sunt primul care ii critica pe "douchebags" ca ei nu au sentimente pentru prietena lor si ca ei nu o iubesc sau pretuiesc atat cat merita ea insa daca stau sa ma gandesc bine realizez ca ei sunt cei fericiti in relatii de obicei si genul asta de relatii tin cel mai mult, relatii cu minciuni, cu imperfectiuni, genul de relatii in care te intrebi cum de inca mai sunt impreuna la modul in care se poarta si asta din simplul motiv ca el, asa un ticalos cum e, e fericit ca e a lui ca altii tanjesc dupa ea, nu e genul gelos sa se agite prea tare sa ii pese ca altii se dau la ea, insa e fericit ca o are pentru el si ca stie ca ea nu pleaca nicaieri si ea e fericita pentru ca il iubeste si traieste cu impresia ca si el o iubeste bucurandu-se la orice gest care mie mi s-ar parea penibil sau chiar patetic deci adevarul e ca nu e atat de rau sa fii ca ei, cel putin ei se bucura de imperfectiunea relatiei lor fara sa le pese, fara sa se implice. Asa eram si eu odata, si stiu cum e sentimentul, dar acum 5 ani am cunoscut o fata care mi-a dereglat putin sistemul fara sa realizez asta pe moment, insa ea mi-a aratat intr-un timp foarte scurt cum e sa te simti in largul tau cu o fata, cum sa te porti cu ea si cat de frumos e sa fii langa ea, dupa ce ne-am despartit nu s-a schimbat nimic in mine, in comportamentul meu am continuat sa fiu acelasi nesimtit, caruia nu ii pasa mult de prietena lui insa stia sa poarte cu ea in asa fel incat sa ii arate ca ea conteaza, si au venit una, doua, trei prietene si totul mergea "normal" pentru mine. Pana acum 3 ani s-a produs intreaga dereglare de sistem adevarata, micul foc care incepuse in urma cu 2 ani a luat amploare, s-a aprins ca un foc de tabara in interiorul meu si a fost frumos... A ramas ceva frumos in urma, acum 3 ani fata aceea mi-a demonstrat in felul ei imperfect, arogant dar plin de momente dragute ca e frumos sa te indragostesti si sa dai totul pentru persoana iubita, datorita ei m-am schimbat enorm si poate ca am suferit mult dupa ea insa a fost persoana care mi-a aratat ca dragostea e ceva ce vine si pleaca, pentru ca e doar o perioada si ca nu asta tine relatia impreuna intotdeauna... Ca depinde de persoanele care sunt in ea... Ce fel de persoane sunt si ele si cat de mult isi doresc amandoua relatia asta in mod egal... Si tinand cont ca ultimele mele relatii mi-au demonstrat acest lucru mai mi-au demonstrat ceva... Ca dragostea nu o poti face... Ea fie exista fie nu, nu apare maine sau mai tarziu, ca atunci ca simti ca e persoana potrivita o simti si atat, cand vine altcineva si simti acelasi lucru iti dai seama singur ca aia nu a fost dragoste adevarata ci doar a fost un "bun" pe care l-ai dorit pe moment si pe care l-ai inlocuit cu alt "bun" care ti-a iesit in cale...
Trecand peste asta, e timpul sa ma schimb, sa invat sa fiu iarasi nepasator, sa nu mai pun atat de mult suflet in ceea ce fac si sa invat sa nu mai aleg cu inima, sa imi folosesc mai intai creierul si sa nu imi mai arunc inima la pescuit de pesti din mare si primul care musca din ea pentru ca "ii e foame" sa aleaga cu ea pana gaseste altceva de mancat... Asta e cam prioritatea in dragoste, in rest, am inceput sa invat sa am grija de mine si sa imi fac prieteni noi, nu imi place nici mie sa o iau de la capat dar e ceva ce trebuie facut... Intr-un fel cred ca am obosit sa vad cupluri fericite, sa vad persoane care sunt impreuna de ani desi nu le-as da mai mult de cateva saptamani, care se inteleg desi au avut zeci de certuri sau probleme... Am obosit sa vad cupluri fericite si eu sa ma lupt sa fac sa fie totul bine si fericit... Asa ca doar voi sta linistit si voi astepta... Pana va veni si cea pentru mine, cea care sa faca sa fie totul bine, fericit, care indiferent de ce se va intampla va fi mereu acolo sa imi spuna ca ma iubeste si stie ca si eu as face la fel pentru ea...

So...

Stiu ca m-ai tot rugat sa iti scriu si eu o caracterizare tie insa am tot evitat sa fac asta pentru ca sunt multe lucruri pe care nu cred ca le pot scrie sau nu le mai pot scrie, era mult mai usor sa iti fac o caracterizare atunci cand lucrurile erau mai "clare" intre noi doi si nu se intamplau toate cele care s-au intamplat de-a lungul timpului. Si e destul de probabil sa crezi ca doar evit sa iti scriu caracterizarea asta insa nu e asa, e doar vorba de sentimente neclare si de multe lucruri care nu stiu ce sa scriu... Nu pot spune ca am stat sa te analizez in detaliu... De fapt mint, am stat sa te analizez in detaliu de multe ori insa de fiecare data a depins de starea mea pentru ca de multe ori fie iti scot in evidenta doar calitatile fie doar defectele... Stiu ca pui mult suflet si multa incredere in unii din prietenii tai desi de multe ori tinzi sa ascunzi asta sau sa nu o recunosti pentru ca iti e frica sa fii ranita si uneori ai dreptate ca nu vrei sa arati ce simti pentru ca nu vrei sa fii refuzata si uneori poate ca esti prea precauta si nu lasi lumea sa te cunoasca asa cum esti tu de fapt, te ascunzi sub umbra altei persoane care nu esti tu de fapt... Esti schimbatoare ca vremea, dar asta nu e ceva iesit din comun pentru ca sunt obisnuit sa faci asa, faci lucruri pe care nu le constientezi pe moment, ca un fel de impuls de moment pe care il regreti apoi... Poti fi matura cand vrei dar de multe ori iti alegi momentele nepotrivite de a fi matura si la fel de nepotrivite sa fii copila si asta de multe ori iti influenteaza deciziile pe care le iei sau starea pe care o ai in ziua respectiva... Esti prietenoasa daca ai cu cine sa fii si iti place sa iti faci prieteni dar nu lasi pe oricine sa se apropie de tine desi de multe ori dai impresia asta celor din jurul taul... Nu prea ai grija de tine, si nu in sensul sa te aranjezi ci mai mult in legatura cu sanatatea ta unde esti mai rau decat mine si lasi totul sa se duca pe apa sambetei pana cand ajungi sa te simti foarte rau... Esti incapatanata de multe ori si nu iti recunosti greselile nici in ruptul capului indiferent de ce s-ar intampla trebuie sa faci ceva sa demonstrezi ca tu ai avut dreptate si cei din jurul tau nu.... Esti lenesa de multe ori si ai nevoie de ceva motivatie sa faci unele lucruri insa atunci cand te ambitionezi pentru ceva devii o mica masinuta de lucrat care nu s-ar opri pentru nimic pana la lucrul pe care il doreste... Iti plac lucrurile dragute, sa te prostesti de multe ori si urasti sa fii singura... Sa fii lasata singura de toata lumea, iti place mereu sa ai pe cineva in jurul tau care sa te dadaceasca si sa aibe grija de tine...
Nu stiu ce as putea zice mai mult... Desi mai am lucruri de spus nu sunt ceea ce ar trebui sa fie scris aici...
Anyway... Ma bucur ca am venit si eu blog cu ocazia asta pentru ca trecuse ceva timp de cand numai postasem...
Cruz, out.

Caracterizare 4/4

Fac doua postari in seara asta, in primul rand termin in sfarsit si eu cu caracterizarile astea dar nu am timp si dispozitie sa le analizez astazi si ca de obicei o sa le anulez pentru alta data...Oricum, there it goes, ultima caracterizare copiata de pe un alt blog dar macar e in sfarsit aici...

„Erai și ești foarte amuzant. Adică ai unele momente în care oricât de supărată sau indispusă aș fi, poți să mă faci să mă simt bine(spun asta pe baza dăților când am mai vorbit cu tine și mă simțeam destul de prost) și, dacă mă superi, adică mă rog, știi tu... intră în acțiune latura ta de "îmi pare rău :o3" și cine naiba poate rezista unui asemenea lucru!? Cel puțin, eu nu(de restu; nu-mi pasă).”

Eşti un băiat foarte amuzant când doreşti şi tot unul la fel de rău când e nevoie. Poţi fi oricum vrei tu, depinzând de starea de spirit şi deobicei eşti un mic motănel fericit şi apoi tristuţ apoi iar fericit, iar tristuţ si tot aşa. Eşti una din singurele persoane care nu numai pe mine mă poţi face sa nu mai fiu indispusă, ci sigur şi pe altă lume. Esti foarte plăcut la vorbă şi îţi dai foarte repede de starea mea de spirit oricât as încerca eu să o neg xD. Latura ta de îmi pare rău e încă foarte irezistibilă dar când am motiv sa fiu supărată pe tine, pot fi indiferent de ce spui şi totuşi în mai puţin de o zi îmi trece xD, nu pot sta supărată pe tine prea mult pentru că mă doare şi pe mine şi nu vreau să mai fii trist deloc.

„- ești micuț. Nu e un defect, e ceva care ți-am zis că îmi place.”

Nu eşti micuţ deloc, eşti foarte bine şi foarte drăguţ ca aspect mai ales cu frizura ta nouă care pot spune că o ador enorm de mult :”>

„- ești rr-it. Cel mai adorabil lucru la tine. Ai o voce de copil nevinovat, dar când pronunți cuvinte cu r, e și mai și. Nici n-am cuvinte să descriu cât de drăguț sună.”

Vocea ta de copilaş nevinovat şi rr-it şi foarte greu de neplăcut e aceeaşi şi chiar îmi place şi mai mult. Daca mai demult nu aveam cuvinte acum nu ştiu nici ce să zic XD, dar vocea ta e una din singurele voci liniştitoare... când te aud vorbind orice gând urât trece şi mă simt bine şi scap de orice griji/stres aveam până atunci. Îmi place să te aud vorbind pentru că nu ştiu, e prea drăguţ XD

„- ești și introvertit și extrovertit. 50-50.”

Eşti din nou ce vrei tu, dar nu mai esti 50-50, eşti undeva la 90 extrovertit şi 10 introvertit pentru că aşa e firea ta, eşti sociabil, dar cu oameni care merită să socializezi. Introvertit eşti când eşti cu o fată care îşi are un locşor în inimioara ta şi nu ştii cum să-i arăţi cât de mult o iubeşti.

„- mănânci din an în paște și când mănânci, mănânci cât toate mesele mele la un loc pe 3 zile.”

Nu, ai început din fericire să mai şi mănânci si mă bucură mult asta pentru ca ţin mult şi la sănătatea ta şi cum te simţi, nu vreau să te mai îmbolnăveşti de nu ştiu ce altă boală la stomac că te căpăcesc.

„- știi cum să complimentezi pe cineva și sa-l lași pur și simplu fără cuvinte”

Ai propriul tau mod de a vorbi despre o persoană... de a o descrie până la cel mai mic detaliu şi să ai grija sa o lasi fără cuvinte, fără a ştii ce să mai zică, să se gândească că minti până la urmă cu tot ce zici şi totuşi tot ce spui e adevărat. Ăsta e un atuu pe care ştii că trebuie să-l foloseşti, dar pe cine trebuie. Pe mine cu orice îmi zici mă faci fericită.

„- you're the romantic type(adică eu asta cred)”

Yes, yes you are. The cutest thing in the entire world. Ştii exact ce îmi plăcea... îmbrăţişările tale erau şi sunt atât de pline de dragoste şi sentimente încât inimioara mea se simţea atât de bine că voia să iasă din piept. Când săruţi îţi pui toată inima în sărutul acela şi iese unul atât plin de pasiune cât si plin de tandreţe, de sentimente încât nu te poţi opri din a vrea mai mult.

„- știi engleză!! probabil mai multă ca mine”

XD. Da, eşti şi la facultate cu specializare română engleză şi normal că ştii engleză, eşti un micuţ drăguţ geniu <3.

„- e iarnă, sunt minus nu știu câte grade dar tu ieși îmbrăcat ca și cum ar fi vară/toamnă”

Well, te mai îmbraci tu aşa mai gros dar da, tot aşa e XD şi ai să şi răceşti iar până la urmă... şi iar o să fie năsucul înfundat... şi iar o să doară căpuşor şi o să fi în loc de r un l „Lămulică :X”

„- ești sensibil. A cute thing, ofc. Te "superi" ușor când te tachinează cineva și apoi dramatizezi totul, pozând drept victimă.”

Owww, ce vremuri drăguţe au fost astea. Eşti foarte sensibil şi o persoană de care nu ştiu, simti că vrei să îl protejezi şi să ai grijă de el orice face, nici o musca să nu-l atingă... că te superi sau nu asta nu conteaza pentru că face parte din personalitatea ta precum si a mea şi eu o accept aşa cum e pentru că e personalitatea de care m-am îndrăgostit eu. Este într-un mod foarte plăcut să te tachinez având în vedere reactiile şi îmi place foarte mult sa fac asta, reactionezi uneori ca un copilaş baka si drăguţ de 10 ani care e nevinovat şi nu ştie de ce se ia cineva de el si face un botic supălat... <3

Da, încă dramatizezi uneori, mai mult sau mai puţin si e chiar amuzant uneori dar uneori se poate sa şi exagerezi şi să cred eu ca o baka că tu chiar vorbeşti serios... :[

„- caracter impulsiv/direct. Acționezi după primul impuls ceea ce e și bine și rău.”

Da, şi ce? Sincer ăsta eu îl consider un punct forte şi o calitate la tine. Chiar dacă în reacţii impulsivitatea poate fi puţin usturătoare dar aşa eşti tu şi chiar admir asta. Decât sa fii genul care gândeşte ce vrea să zică de dinainte, mi se pare o prostie.

Şi cam atât din vechea descriere şi nu prea mai am ce adăuga, tot ce voiam să scot în evidenţa am scris în diferite fraze la diferite caracteristici. Oricum, eşti cel mai bun prieten, cel mai bun iubit pe care îl poate avea oricine dacă ştie să te valorifice şi să te înţeleagă. O fire iubitoare, romantică şi visătoare, pasională şi tandră în acelaşi timp pe care ţi-ai dori să o ai lângă tine în orice moment. Nu îti dai tu seama că esti prea „modest” şi te consideri nu ştiu cum, dar arăţi foarte bine, ai un caracter foarte plăcut şi ai prieteni adevăraţi care chiar ţin la tine. Nu-i pierde pentru că te bate Didi :*


Asta in primul rand... Si acum trebuie sa fac si a 2-a postare pe seara asta... Ca daca tot nu am postat atat timp macar sa postez doua lucruri intr-o zi...

Saptamana.

De obicei ma uit cat timp a trecut de cand nu am mai trecut pe la blogul asta insa de data asta fac o exceptie si postez asa, pe nepusa masa. Evit sa mai fac alte introduceri pentru ca nu prea am inspiratie de postare... A fost o saptamana destul de aiurea... In afara faptului ca am fost cam singur la camin am avut si o stare foarte urata/trista nici eu nu stiu exact cum as putea sa o numesc. In rest a trebuit sa imi port singur de grija cu mancarea si cu toate cele de genul, lucru cu care sunt cam obisnuit insa nu si cand am o stare aiurea cand pur si simplu vreau doar sa stau in pat si sa nu fac nimic. Insa saptamana asta nu prea mi-am permis sa fac lucruri de genul desi voiam sa stau mult in pat pentru ca nu reusesc sa scap de starea asta de greata... Dar a trebuit sa ma duc pe la biblioteca sa caut carti, sa imi iau citate, sa citesc macar o parte din toate prostiile care imi trebuiau pentru facultate... Asa se intampla cand imi fac timp sa ajut pe altii si sa le fac altora pe plac si uit sa fac ceea ce am si eu nevoie.. Am avut si un examen pe care puteam la fel de bine sa nu il dau la cat de mult invatasem pentru el insa printr-un miracol am scris si eu niste prostii pe acolo pe care sper sa iau un 5. Oricum... A fost saptamana cam plina de dezamagiri... Pe toate planurile, halal inceput de an se pare ca am si eu. Da fapt nu stiu la ce ma asteptam cand eu la 00:00 eram pe jumtate beat iesit afara doar cu 2 haine pe mine si cu pahare de bautura dupa mine. Cum iti faci drumul asa il continui. Dar se spune ca rau faci si rau primesti deci eu inca mai am de primit rau la cat am facut la randul meu. Cause what goes around comes all the way back around... Oricum daca mai ma dor multe chestii, in ritmul asta nici macar donator de organe numai ajung...

Imi pare rau dar inchei pe aici cu postarea pentru ca nu stiu ce sa adaug in plus la ea... Poate o sa am inspiratie de postat odata cand si pot posta nu numai cand sunt pe la camin.