Avand o discutie pe messenger in seara asta... Si ne avand nimic mai bun de facut, am pus o anumita persoana sa imi fac o caracterizare din punctul ei de vedere... Desigur, aici am extras doar ce a spus ea fara "comentariile" mele in legatura cu ce a zis desi nu au fost multe si culmea.. Au fost in legatura cu defectele... Oricum, o sa incerc sa mai smulg o caracterizare de genul si de la alte persoane...
There you go:
"So... esti dragut, simpatic, dulce cand si cu cine vrei tu sa fi, esti destept (foarte destept si daca cineva spune opusul baga-l in spital!).
Esti unul din putinii baieti care stiu sa se poarte cu o fata, care stiu sa puna suflet intr-o relatie, esti unul din putinii oamenii care nu au incetat sa spuna 'imi pasa' si 'te iubesc'. Stii sa te faci iubit/placut.
Esti egoist uneori (atunci cand suferi -si nu te condamn pentru asta prea mult-), iti faci rau cand te ranesc altii de parca nu suferi tu deja destul, esti fraier ca ti-ai distrus sanatatea. Esti la fel de fraier si pentru ca stai pe loc cand ar trebui sa te misti odata cu timpul..."
Initial voisem sa mai adaug niste pareri proprii in legatura cu mine, insa vreau sa las asa ceea ce a spus si sper ca duminica sau luni voi reusi sa vin cu o alta caracterizare astfel incat sa pot face o comparatie intre ele si sa imi spun si eu parerea personala despre mine.
P.s: Astept si comentarii.
Always okey...
Publicat de
Cruz
comentarii (0)
"O poza cu ea inseamna mai mult decat 1000 de cuvinte pe care le rostesc sau gandesc"
E ciudat... Cum un singur lucru atat de mic si de neinsemnat poate sa imi trezeasca sentimente atat de puternice iarasi ... Am incercat sa evit sa postez zilele astea pe blog in special datorita faptului ca sentimentele mele se schimbau precum minutele ceasului... In ultima vreme am incercat sa imi ascund sentimentele undeva in inima, sa O inchid intr-un invelis de metal astfel incat sa numai afle nimeni de ce se intampla acolo sa stiu doar eu ca o IUBESC... Sa imi mint propria inima spunandu-mi ca mi-e bine si evitand orice ar simti pare usor de zis dar greu de facut pentru ca nu pot opri sentimentele din a iesi la suprafata, cel putin DOAR m-am oprit din a mai spune lumii cand sunt trist sau fericit sau melancolic am invatat ceva nou... Ca unele lucruri sunt mai bune daca le tin pentru mine... Acum trebuie doar sa imi stapanesc iesirile cand sunt singur si o sa fiu bine... Ultimele nopti au fost cam albe cred ca au fost un fel de prevestire la ziua de azi dar numai conteaza asta... O sa ma calmez desi vad ca imi revin iarasi simptomele vechi cu lipsa de mancare si sentimentul ala de gol in suflet si in stomac si trec iarasi PE modul ala care deranjeaza pe toata lumea... Si nu imi place sa trec iarasi prin asta... Traiesc in trecut si nu vreau sa ies de acolo se pare... Pentru ca daca e un sentiment pe care nu il pot opri in afara de iubire e speranta... Speranta aia idioata care ma face sa plang de fiecare data cand ma gandesc la EA... M-am gandit cum ar fi daca as cauta alinare in alta parte in alta persoana care sa ma iubeasca dar probabil ca ar fi insuportabil... Pentru ca nu o pot regasi in altcineva... E UNICA cu tot ceea ce are si nu are... Cu toate toanele ei... Cu toate prostioarele ei dragute... Cu temperamentul ei care o face sa enerveze usor si sa ascunda ceea ce simte cu adevarat ca se teme ca v-a fi ranita... Cu modul in care ascunde ca ii pasa de cei din jurul ei... Sunt atatea lucruri pe care le stiu despre ea si sunt atatea moduri in care o iubesc pentru ca ea e a mea... In visele mele... Vrea, nu vrea... E doar a MEA... Ma regasesc in tot ceea ce face si acum si e o parte independenta din viata mea... Si pe care o pretuiesc enorm de mult... Asa cum i-am promis... Multi ii vor spune si ii vor arata ca o iubesc poate in moduri mai frumoase decat am facut-o eu insa nici unul nu o va simti asta asa cum o simt eu... Ea e mai mult decat o DRAGOSTE... Ea e cea pentru care as face orice indiferent daca ma iubeste sau uraste... Indiferent daca ma dispretuieste sau nu... Indiferent ce mai insemn pentru ea...
"Pentru ca ea e floarea mea inflorita in luna decembrie..."
E ciudat... Cum un singur lucru atat de mic si de neinsemnat poate sa imi trezeasca sentimente atat de puternice iarasi ... Am incercat sa evit sa postez zilele astea pe blog in special datorita faptului ca sentimentele mele se schimbau precum minutele ceasului... In ultima vreme am incercat sa imi ascund sentimentele undeva in inima, sa O inchid intr-un invelis de metal astfel incat sa numai afle nimeni de ce se intampla acolo sa stiu doar eu ca o IUBESC... Sa imi mint propria inima spunandu-mi ca mi-e bine si evitand orice ar simti pare usor de zis dar greu de facut pentru ca nu pot opri sentimentele din a iesi la suprafata, cel putin DOAR m-am oprit din a mai spune lumii cand sunt trist sau fericit sau melancolic am invatat ceva nou... Ca unele lucruri sunt mai bune daca le tin pentru mine... Acum trebuie doar sa imi stapanesc iesirile cand sunt singur si o sa fiu bine... Ultimele nopti au fost cam albe cred ca au fost un fel de prevestire la ziua de azi dar numai conteaza asta... O sa ma calmez desi vad ca imi revin iarasi simptomele vechi cu lipsa de mancare si sentimentul ala de gol in suflet si in stomac si trec iarasi PE modul ala care deranjeaza pe toata lumea... Si nu imi place sa trec iarasi prin asta... Traiesc in trecut si nu vreau sa ies de acolo se pare... Pentru ca daca e un sentiment pe care nu il pot opri in afara de iubire e speranta... Speranta aia idioata care ma face sa plang de fiecare data cand ma gandesc la EA... M-am gandit cum ar fi daca as cauta alinare in alta parte in alta persoana care sa ma iubeasca dar probabil ca ar fi insuportabil... Pentru ca nu o pot regasi in altcineva... E UNICA cu tot ceea ce are si nu are... Cu toate toanele ei... Cu toate prostioarele ei dragute... Cu temperamentul ei care o face sa enerveze usor si sa ascunda ceea ce simte cu adevarat ca se teme ca v-a fi ranita... Cu modul in care ascunde ca ii pasa de cei din jurul ei... Sunt atatea lucruri pe care le stiu despre ea si sunt atatea moduri in care o iubesc pentru ca ea e a mea... In visele mele... Vrea, nu vrea... E doar a MEA... Ma regasesc in tot ceea ce face si acum si e o parte independenta din viata mea... Si pe care o pretuiesc enorm de mult... Asa cum i-am promis... Multi ii vor spune si ii vor arata ca o iubesc poate in moduri mai frumoase decat am facut-o eu insa nici unul nu o va simti asta asa cum o simt eu... Ea e mai mult decat o DRAGOSTE... Ea e cea pentru care as face orice indiferent daca ma iubeste sau uraste... Indiferent daca ma dispretuieste sau nu... Indiferent ce mai insemn pentru ea...
"Pentru ca ea e floarea mea inflorita in luna decembrie..."
Umm...
Publicat de
Cruz
comentarii (0)
It'a been a short while since i posted around here...
Dar nu stiu, cred ca nu am ce face la ora asta si simt nevoie sa imi pierd timpul scriind cateva randuri aici. Ieri aveam o idee draguta de postare noua dar stiam ca daca nu o sa o fac atunci o sa uit intre timp. Abia ce am intrat in casa de afara, am vazut ca a inceput sa ploua si am simtit nevoie sa ies cateva minute pe terasa si sa ma uit la ploaie... E dragut in intuneric sa vezi cum ploua... Ma uitam la o picaturile care cadeau intr-un lac in care batea lumina de la stalp... E asa linistitor... In sfarsit se simte prezenta toamnei in aer... S-a racit vremea afara desi in casa e destul de cald inca... Au inceput sa cada frunzele si nu stiu... Parca e ceva in aer... Ceva mai trist... Mai melancolic... Am stat cateva minute pe scaun dupa care m-am ridicat usor si am iesit sub bolta de trandafiri... Erau picaturile reci, aproape ca puteam spune ca ninge dar erau rare si abia daca le puteam simti efectul... Decat cele care cadeau de pe bolta de trandafiri... Buchetele alea de picaturi toate stranse laolalta care se prelingeau pe fier si apoi cadeau pe mine... E un sentiment ciudat dar care imi place... Sa simt cum ceva rece se scurge pe corpul meu... Ma gandeam cat timp eram afara ca adevarul e ca atunci cand esti suparat te regasesti in toate melodiile triste si e ciudat ca parca sunt niste versuri acolo care fac parte din viata ta... D-aia nu e recomandat sa ascult genul de melodii...
Dar nu stiu, cred ca nu am ce face la ora asta si simt nevoie sa imi pierd timpul scriind cateva randuri aici. Ieri aveam o idee draguta de postare noua dar stiam ca daca nu o sa o fac atunci o sa uit intre timp. Abia ce am intrat in casa de afara, am vazut ca a inceput sa ploua si am simtit nevoie sa ies cateva minute pe terasa si sa ma uit la ploaie... E dragut in intuneric sa vezi cum ploua... Ma uitam la o picaturile care cadeau intr-un lac in care batea lumina de la stalp... E asa linistitor... In sfarsit se simte prezenta toamnei in aer... S-a racit vremea afara desi in casa e destul de cald inca... Au inceput sa cada frunzele si nu stiu... Parca e ceva in aer... Ceva mai trist... Mai melancolic... Am stat cateva minute pe scaun dupa care m-am ridicat usor si am iesit sub bolta de trandafiri... Erau picaturile reci, aproape ca puteam spune ca ninge dar erau rare si abia daca le puteam simti efectul... Decat cele care cadeau de pe bolta de trandafiri... Buchetele alea de picaturi toate stranse laolalta care se prelingeau pe fier si apoi cadeau pe mine... E un sentiment ciudat dar care imi place... Sa simt cum ceva rece se scurge pe corpul meu... Ma gandeam cat timp eram afara ca adevarul e ca atunci cand esti suparat te regasesti in toate melodiile triste si e ciudat ca parca sunt niste versuri acolo care fac parte din viata ta... D-aia nu e recomandat sa ascult genul de melodii...
Subscribe to:
Posts (Atom)