Deci a dat Dumnezeu de ma gasesc acum in fata tastaturii cu cea de-a 3-a caracterizare. Din nefericire nu o sa stau prea mult pe postarile din seara asta pentru ca nu am dispozitia necesara. Vreau sa ma intind in pat si sa ma linistesc uitandu-ma la un anime. Stiu ca era "vorba" ca o postez vineri insa pentru mine e inca vineri deci pofti va rog, ca sa nu o mai aman si mai mult decat am facut-o deja.
"Păi... nu ştiu cu ce să încep...Sunt multe de spus.
Şi mi-e greu şi uşor, în acelaşi timp...
Tu... Eşti un băiat. Dar nu ca ceilalţi. Tu poţi să înţelegi foarte uşor o fată şi să discuţi cu ea şi apoi să o faci să se simtă bine.
În ochii mei, oricum, eşti un copil.
Şi chiar dacă eşti la facultate... Stau şi mă gândesc destul de umită: mai ai câteva luni şi faci 20 de ani!
Tu ştii ce este durerea şi singurătatea, dar ştii şi ce este fericirea şi iubirea. Practic, tu nu ai stat deloc, ţi-ai trăit viaţa din plin, cum e şi normal să faci.
Un lucru care nu-mi place, însă... Faptul că eşti EXTREEEM de bolnăvicios!"
Nu prea am multe de zis pentru ca am amanat postarea asta mult timp si prefer sa imi pastrez parerile in special pentru ultima postare. Desi am dat unele spoilere in postarea trecuta inca mai am lucruri de spus in legatura cu caracterizarile astea.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comentarii:
Post a Comment