Depresie...

Ma apuc de postarea asta azi... Dimineata zilei de 25 septembrie ora 8:13... Nu am de gand sa postez ce scriu aici decat daca se va intampla ceva, decat daca se va desparti de mine... Sunt distrus total... De ieri noapte plang si vreau sa ma opresc dar tot ce fac imi aminteste de ea si ma face sa plang... Am dormit 3 ore si alea ca m-a obosit plansul si tremuram... Sunt speriat... Nu vreau sa se desparta de mine desi de asta si plang... Pentru ca acum stiu ca mai devreme sau mai tarziu o sa se ajunga acolo... Eram pregatit de asta la inceputul relatiei... Ii si spusesem ca o sa mai creasca si o sa isi doreasca altceva dar... Dar m-a facut sa cred in ea... Sa cred ca ea stie ce vrea... Si ca ma iubeste la fel de mult si ca nu ma va parasi niciodata... Imi e greu sa scriu toate astea, izbucnesc in plans tot timpul si cu greu ma adun sa mai adaug cate ceva... Eram pregatit atunci dar acum, acum nu vreau sa ma paraseasca... Vreau sa ramana a mea... O iubesc enorm de mult... Stiu ca ea vrea libertate... Vrea... Vrea sa iubeasca pe cineva acolo aproape de ea... Sunt multe lucruri pe care nu i le pot oferi... Imbratisari... Saruturi... Plimbari impreuna... Da, sunt constient ca nu ii pot oferi multe lucruri pe care ea si le doreste... Dar dragostea, cum ramane cu dragostea... Parca... Parca asta era cea mai importanta intr-o relatie... Cum ramane cu zilele in care ne certam si ne impacam, si apoi glumeam si radeam pe tema asta... Ca macar nu ne plictisim asa... Ce dor imi e de zilele alea... Cand totul era bine... Si o iubeam... Si ma iubea... Si era Didi a mea... Dar faptul ca m-am purtat ca un idiot a distrus relatia asta... Peste cate credeam ca o sa mai treaca pentru mine... Credeam ca totul va fi bine mereu si ca indiferent ce se va intampla noi ne vom iubi... Si voi ramane motanelul ei si iubirea ei... Si ca nu ma va parasi pentru nimic in lume... Acum plang... Doar plang ca un idiot... Incerc sa ma descarc cat mai mult pana se trezeste ea pentru ca vreau sa ma port cat mai frumos cand se va trezi... Vreau... Vreau sa ii arat ca o iubesc... Nu stiu ce sa fac... Dar vreau sa ii arat ca o iubesc mult... Pentru ca acum imi dau seama ca nu vreau sa mai traiesc nici o viata fara ea... Sunt satul de minciunile cu "Vei trece peste" cu "Mai sunt si alte persoane". Sunt... Dar numai sunt ca ea... Ea... Ea e totul pentru mine... Prietena mea, iubita mea, viata mea... Daca se intampla sa ma paraseasca zilele astea nu imi mai pasa ce se intampla cu mine... Poate... Poate sa ma calce o masina... Sau sa ma bata cineva pana mor... Nu o sa mai imi pese.. Ea e tot ce vreau si nu... nu imi doresc nimic fara ea... Imi urasc viata... Ma urasc... Daca o pierd o sa ma urasc.. Si nu o sa ma pot impaca cu mine niciodata ca am pierdut-o... Aseara... Aseara mi-a spus ca daca ne despartim vrea sa ramanem prieteni... Asa ziceam si eu... Dar, dar cum sa fac asta ? Daca o sa vorbesc cu ea fara sa mai fie iubita mea nu o sa fac nimic altceva decat sa o enervez... Pentru ca o sa ma rog de ea sa vina inapoi... Sa se impace cu mine... Sa ne iubim cum o faceam si alta data...
Odata ce incep facultatea a 2-a saptamana ma duc la ea... Adica undeva pe 10-11 octombrie plec... In cazul in care nu se desparte de mine pana atunci... Vreau.. Vreau macar sa o mai vad odata daca vrea sa ma paraseasca... Vreau... Vreau sa o tin in brate macar ultima data... Sa ii aud vocea iar... Sa ma mangaie... Sa imi spuna ca ma iubeste... Si ca sunt iubirea ei mica... Sa ne sarutam prosteste cum o faceam mereu... Sa ne plimbam iarasi amandoi... Si sa radem pe strada iarasi... As fi vrut sa facem asta iarasi... As fi vrut sa facem asta zilnic...Dar nu pot... Si pentru asta ma urasc... Ma urasc ca nu pot fi cu singura persoana pe care o iubesc enorm de mult... Mi-as da viata pentru ea... Dar asa e cand vrea sa se desparta de mine... Nimic din astea numai conteaza... Numai o sa conteze cat de mult o iubesc... Nu o sa mai conteze zilele alea frumoase petrecute impreuna... Nu o sa mai conteze toate momentele frumoase cu noi doi...Pentru mine conteaza atat de mult si as vrea sa fac alte si alte momente... Momentan ma opresc aici... Mi-a luat mai bine de 30 de minute sa scriu asta printre lacrimi... O sa mai actualizez cu starea mea de spirit ce se intampla...

25 sept. ora 10.05 M-am mai calmat... Cred... De fapt am incercat doar sa gandesc pozitiv... Dar cu fiecare clipa in care ma gandesc cum sa fac sa fac totul sa fie bine iar ma gandesc ca ea vrea sa plece... Si nu pot suporta gandul... Nu vreau sa il suport... Se poarta frumos... Imi spune ca ma iubeste... Dar... Dar ii lipseste dragostea din vorbe... Nu stiu de ce s-a intamplat asta... Am sufocat-o prea tare... I-am luat tot timpul... Nu stiu... Nu vreau sa plece... Asta e tot ce stiu... Promit sa lupt pentru ea pana la capat... Dar nu vreau sa plece... Poate sa imi faca orice... Sa nu plece... Numai vreau sa traiesc fara ea...

25 sept. ora 15.20 Am vorbit cu ea pana acum o ora... Apoi a plecat ca e ocupata... Nu ma deranjeaza... Nu pot fi numai eu in viata ei... Daca am inteles ceva zilele astea... Asta e unul din lucrurile alea... A spus ca totul va fi bine... Ca nu se va desparti de mine... Si o cred... Ma oblig sa o cred... Nici nu vreau sa cred altceva... I-am spus ca vreau sa ma duc sa o vad si nu pare prea incantata de idee dar o sa incerc sa ma duc oricum... Am vorbit si la telefon, la telefon pare totul okey... Vorbeste frumos... Parca e mai atenta cu mine la telefon... Sunt confuz... Cel putin mi-a mai ridicat tot ea moralul... Cu vorbe dulci... Sper sa nu fie doar vorbe totusi...

26 sept. ora 00:30 Gata... ce era mai rau s-a intamplat... il doreste pe Rares... Numai ma vrea pe mine... .